Am rămas amândoi mască!
18 octombrie 2010
Papucei pe alese
Într-o zi Ştefan, nervos fiind, nu avea chef să doarmă. Nervoasă şi eu îi zic lui taică-su să-i pună papucii în picioare şi să-l coboare în living. La capătul patului erau două perechi de papuci. Şi taică-su îl întreabă "Care pereche de papucei vrei, Ştefan?" Îi zic "lasă-l în pace că nu ştie el". La care Ştefan arătând cu degetul arătător spre o pereche, face "Hî!"
04 octombrie 2010
Independence Day
Ştefănici a început să-şi exprime din ce în ce mai des vrerile proprii, clar şi răspicat, pe limba mânuţelor şi a ţipetelor.
De exemplu, vrea luat în braţe şi apoi îţi arată clar direcţia în care să îl transporţi. Ieri mi-a arătat scările, să mergem la etaj, apoi dormitorul nostru; odată intraţi în dormitor m-a îndrumat imediat spre suzetă şi apoi spre păturică; diagnostic: nani.
Asta a fost introducerea, că de fapt altceva voiam să spun: spre suprinderea mea, după mai multe tentative eşuate de adormit prin metodele cunscute, mi-a arătat ferm către pătuţul lui. M-am conformat şi l-am aşezat în pătuţ. Într-un minut dormea buştean*.
* În realitate au fost cam 10 minute, dar se compensează cu faptul că eu ieşisem din cameră.
De exemplu, vrea luat în braţe şi apoi îţi arată clar direcţia în care să îl transporţi. Ieri mi-a arătat scările, să mergem la etaj, apoi dormitorul nostru; odată intraţi în dormitor m-a îndrumat imediat spre suzetă şi apoi spre păturică; diagnostic: nani.
Asta a fost introducerea, că de fapt altceva voiam să spun: spre suprinderea mea, după mai multe tentative eşuate de adormit prin metodele cunscute, mi-a arătat ferm către pătuţul lui. M-am conformat şi l-am aşezat în pătuţ. Într-un minut dormea buştean*.
* În realitate au fost cam 10 minute, dar se compensează cu faptul că eu ieşisem din cameră.
Micul Pr....Turet
Uneori George mă surprinde uitându-mă bănuitor la copil, crezând că-i mai caut câte un defect, ceva...
Ştefan are două... ticuri (e prea mult spus ticuri totuşi): saltă umerii şi scoate un sunet care cu greu aş putea să-l redau în litere. Ceva intre hî şi eh combinat. Ne distrează, dar in acelaşi timp mă sperie: pe fondul unui film proaspăt văzut la TV a apărut şi intrebarea "Oare nu are Tourette?"
Nu tu tata, nu tu papa, nimic... numai ah, eh, hî...
Ce Turet? LENE!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)