Betoniera în pahar

Astăzi după somnul de prânz, Ştefan m-a surprins cu un joc nou.

Se uită dintr-o dată fix la tricoul meu şi spune brum apa!, betoniera. Eu panicat spun Ia-o de pe mine că mă murdăreşte/mă doare/mă gâdilă. El se apropie tacticos de mine cu pălmuţa deschisă ca şi cum ar face loc cuiva să sară şi mă anunţă solemn gata! Sau, în loc să ia camionul de pe mine spune nu! pa!, a plecat. Sau arată către mâna mea, să culeg eu camionul şi să i-l dau apoi lui. Se dă apoi jos de pe pat şi se duce şi varsă ce are în mână în paharul cu apă de lângă pat.

Ashes to ashes, dust to dust, brum apa la apă.